sâmbătă, 28 mai 2011

Sa o ucidem pe Mami!

De cand am ramas insarcinata cu Tudor, am devenit una dintre victimele revistelor dedicate proaspetelor mamici. Si, in prima faza, eram oarescum incantata. Gaseam informatii de genul "nu imbraca copilul prea gros" sau "nu-i da antibiotice fara sfatul medicului". Apoi am descoperit ca temele abordate sunt repetate ciclic. Si ca multe dintre ele sunt traduse din reviste "de afara" fara sa se acorde un interes deosebit adaptarii. Asa ca se potrivesc cu mamica de conditie medie din Romania - targetul lor - ca nuca in perete.
Si ca tot veni vorba de life style, nu cred ca o sa incerc vreodata retetele de genul "fazan cu nuci si mere caramelizate" destinate copiii de peste un an!
Oricum, am ajuns la concluzia ca editorii articolelor cu pricina sunt niste fete dragute si aranjate, care de abia ce au iesit de pe bancile scolilor, si care nu prea stiu ce inseamna sa stai acasa cu unul sau doi plozi. Frustrant la treaba asta este ca debiteaza in veselie sfaturi despre cum, tu, ca mama dedicata, trebuie sa: ii acorzi copilului tot timpul tau, sa ii faci mancare proaspata la fiecare masa, sa il scoti in parc, sa ii faci tot felul de maimulte educative, sa ai in casa curatenie luna, sa ai mereu haine curate si calcate. Si ce mi-e mai drag "sa nu uiti de tine"!
Pe bune?  Asta trebuie sa fac?
Pai nici daca m-as clona nu as reusi nebunia asta! Poate doar daca as face clone multiple si fiecare ar avea task-ul ei bine definit! Daca exista o femeie care sa poate face in fiecare zi toate lucrurile de mai sus in timp ce petrece timp de calitate cu copilul, e super-eroul meu. Sau deja ajunsa balamuc.
Eu, recunosc, trebuie sa ignor copiii, de dragul copiiilor. Adica sa ii las la desene animate cca o ora in fiecare dimineata de week-end, cat fac flic flacuri prin bucatarie sa aiba fiecare ceva de mancare, potrivit varstei lui. Deci asta e deja crima!
Ori, cand nu mai am timp sa calc, impaturesc frumos hainutele si le bag in sifonier. O bag p-aia cu reveneala! Asta este inca o atrocitate! Si, chiar acum, cat scriu randurile astea, Tudor si Rares se joaca - FARA MINE - cu un balon. In legea lor. Ii vad, dar fac eforturi sustinute sa nu-i bag in seama. 
Ideea lor despre cum e sa fii mama nu are legaturi stranse cu realitatea. In nici una dintre revistele astea nu scrie ca mamele sunt "oameni simpli". Se promoveaza ideea de stepford wives si deraiaza catre stepford mothers pana la disperare.
A trebuit sa citesc catrile unor psihologi sa inteleg ca este normal sa ceri ajutor. Sau sa tipi dupa ajutor. Sau ca, atunci cand ajungi la un numar considerabil de nopti nedormite, nu este impardonabil sa spui "sa-l ia careva pe asta mic ca dau cu el de pamant daca nu se opreste din plans! "
Stiu, daca nu ai trecut printr-un asemenea moment de epuizare, nu ai cum sa intelegi. Este un lucru ingrozitor. Iar daca ti se intampla, te simti ca atare. Adica ingrozitoare. Dar nervii intinsi la maxim fac parte dintre bucuriile maternitatii.
O sa mai cumpar reviste pentru mamici si pitici. Nu pentru ca sper sa gasesc ceva interesant in interior, dar sunt clar o victima clara a campaniilor publicitare si... cam cotofana de fel. Asa ca o coperta lucioasa si colorata ma atrage. Si oricum, pana mai creste Rares, iar eu voi avea si preocupari mai destepte, macar ma uit la reclamele din interior!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu